Obiceiuri bune.. Cititul.

Cred cu tărie că obiceiurile pe care ni le întipărim, ne definesc în cele mai multe cazuri și ca oameni. Sunt ferm convins de această afirmație, și cred că mulți dintre acei puțini care citesc acest blog, veți fi de acord cu mine.

Totuși haideți să începem cu începutul..

Încă de pe băncile școlii, citim.. fiindcă pe atunci suntem „obligați” s-o facem.. fiindcă așa suntem învățați, sau cel puțin „așa era pe vremea mea”. Acum cred că educația a mai evoluat cât de cât și tehnicile de predare s-au mai schimbat puțin. Totuși, ideea în sine, tot de a citi este.

Mai apoi, liceu, facultate eventual.. cei face optează și pentru acest tip de învățământ, și să zicem cam până aici este firul nostru de cititori, cu sau fără voia noastră. Evident, eu generalizez aici, bazându-mă pe ceea ce se întâmplă în general în România noastră dragă. 🙂

După ce terminăm școala, mare parte dintre români au preucupări mai „serioase”, cum ar fi munca, ce mănâncă azi, ce mașină scumpă pe care nu și-o permit să-și cumpere, ce haine de firmă ce costă jumătate din salariu să-și mai cumpere.. chestii de genul, care într-adevăr sunt importante, și.. implicit, ajung a fi o piesă dintr-o construcție mai mare, că doar asta învățăm noi să fim, oameni ascultători, care se supun celor zise de ăi mai mari.

Ei bine, care aleg să vadă mai departe de această „construcție mare”, sunt acei oameni care nu sunt ușor de manipulat să zicem, și care aleg să vadă mai departe decât ceea ce le este permis să vadă.

Trecând peste ideologia de mai sus.. faptic, lumea uită să mai citească, chiar și eu pot spune că bună parte din viață m-am regăsit în cele scrise mai sus, fiindcă niciodată nu poți vorbi despre ceva, daca nu ai trait-o, nu, în general așa fac oamenii asumați.

Bun.. și cum ziceam, bună parte din acești 35 de ani, după ce am terminat cu „cititul obligatoriu”, am cam pus pauză la cititul cărților în general, sau dacă citeam maxim 1-2 cărți pe an, fiindcă oricum, cu sau fără voia mea, citesc zi de zi bullshit-uri grămadă.. având „meseria” de suport tehnic, citești zi de zi tichetele clienților, și îți menții mintea antrenată pentru orice fel de bazaconie. Însă, cu cititul cărților mai rar.

Ultima carte pe care am citit-o.. era cea despre care am scris aici, a lui Andrei Chira, și de aici m-am cam oprit, evident am fost atras iarăși de acele probleme cotidiene, care mi-au „răpit” timpul alocat citirii. Evident, mai citesc odata, sau de 2 ori pe săptămână câteva bloguri, și cam atat.

Acum, am fost atras iarăși de patima cititului, și cred că de data aceasta, o să încerc să mă țin.. Am început prin a citi, cartea scrisă de Gabriel Ursan, „De ce nu”. Carte pe care v-o recomand și vouă, o puteți cumpăra chiar de pe site-ul acestuia, de aici. Doar ce am terminat-o, și vreau să spun că sunt foarte mulțumit de informațiile primite și sfaturile citite în această carte.

De aceea, am să încerc să-mi tipăresc în minte un astfel de obicei bun, prin care să citesc măcar o carte pe lună, nu zicem 1-2 pe an. Fiindcă, este foarte clar, vreau să-mi tipăresc obiceiuri noi și bune, care să mă ajuge atât în viața de zi cu zi, cât și în online. Și sincer să vă spun, chiar mă relaxează, și clar voi începe să acord mai mult timp pentru „mine” și să mai las munca multă deoparte. Fiindcă ușor, ușor, mergeam pe panta epuizării atât fizice cât și mintale. Deci, vă sfătuiesc și pe voi să începeți a vă tipări printre obiceiurile voastre, obiceiuri bune, care să vă ajute.